Meriți mai mult... Versuri mai dragi...
Lacrimi de foc... Cânt mai sublim...
Glasul ni-i stins – Cuvinte vagi... –
Vrem, nu putem și nu știm.
Dă-ne Tu glas! Dă-ne Tu cânt!
Dă-ne Tu vers înmiresmat...
A Te lăuda pe-acest Pământ,
Neprețuit Împărat... !
Frunze în vânt, păsări în zbor,
Scâncet de zori, vis de amurg...
Munți de granit, valuri în cor,
Apele repezi ce curg...
Norii ce plâng, florile-n câmp
Cerul divin, stropii de plumb...
Laudă Ți-aduc, Tată preasfânt,
Domn preaiubit și preascump... !
Eu sunt pământ... Sunt doar un boț –
Nu pot nici vers... Nu pot nici cânt...
Vreau să Te laud – Doamne, Tu poți
Viață să-mi dai și avânt... !
Suflă-mi Duh Sfânt! Fă-mă Tu viu!
Jertfei de dor vreau să-i fiu rod!
Spune-mi Tu cum și o să știu!
Dă-mi Tu Puterea să pot... !
Meriți mai mult... Meriți oricât!
Tu meriți tot - Și e puțin!
Așa zdrobit și-așa înfrânt,
Ție, Stăpâne, mă-nchin... !
Amin.